Premierul desemnat Eugen Tomac încearcă să convingă partidele parlamentare să susțină un executiv format în principal din tehnocrați, într-un moment în care scena politică este marcată de tensiuni și negocieri dificile. Primele nume vehiculate pentru viitorul Cabinet provin din domenii diverse – economie, diplomație, sănătate, educație și arhitectură – însă nu toate sunt privite cu entuziasm de formațiunile care ar trebui să voteze noul Guvern.
Deși lista finală nu a fost prezentată oficial, surse politice susțin că mai multe personalități au fost deja contactate pentru a ocupa portofolii-cheie.
Bogdan Glăvan, economistul care provoacă primele controverse
Una dintre cele mai discutate propuneri este cea a economistului Bogdan Glăvan pentru Ministerul Finanțelor.
Profesor universitar și analist economic cunoscut pentru pozițiile sale liberale, Glăvan a susținut în repetate rânduri reducerea cheltuielilor statului, simplificarea fiscalității și limitarea intervenției guvernamentale în economie.
Tocmai aceste poziții au generat rezerve în PSD. Surse politice afirmă că social-democrații consideră că viziunea lui Glăvan este prea orientată către austeritate și ar putea intra în conflict cu măsurile sociale promovate de partid.
Mihnea Motoc, diplomat cu experiență internațională
Pentru zona de Externe sau Apărare este luat în calcul Mihnea Motoc, una dintre cele mai respectate figuri ale diplomației românești.
Fost ministru al Apărării, ambasador al României la Uniunea Europeană și reprezentant al țării la NATO, Motoc este perceput drept un profesionist cu experiență în relațiile internaționale și securitate.
În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din regiune, numele său este văzut ca unul care ar putea inspira încredere atât partenerilor externi, cât și instituțiilor euroatlantice.
Luca Niculescu, jurnalist devenit diplomat
Un alt nume aflat pe listă este Luca Niculescu.
Fost jurnalist și realizator de televiziune, acesta a făcut trecerea către diplomație și a ocupat funcții importante în administrația prezidențială și în reprezentarea României în Franța.
Susținătorii săi spun că experiența acumulată în comunicare și relații internaționale îl recomandă pentru un rol important în viitorul executiv.
Radu Burnete, vocea mediului de afaceri
Pentru zona economică este vehiculat și numele lui Radu Burnete.
Acesta s-a remarcat în ultimii ani ca reprezentant al mediului de business și susținător al reformelor economice orientate către competitivitate și investiții.
Burnete este văzut drept unul dintre specialiștii care ar putea avea un rol important în relația dintre Guvern și mediul privat, într-o perioadă în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să atragă investiții.
Sorin Costreie, profesor universitar și expert în educație
Pentru Ministerul Educației este luat în calcul Sorin Costreie.
Profesor universitar și fost consilier prezidențial, acesta este cunoscut pentru implicarea în proiecte de reformă educațională și pentru activitatea sa în mediul academic.
Susținătorii săi spun că ar putea aduce o abordare mai tehnică și mai puțin politizată într-un sistem care se confruntă de ani de zile cu probleme structurale.
Șerban Țigănaș, arhitectul care ar putea ajunge ministru
Pe lista premierului desemnat apare și arhitectul Șerban Țigănaș.
Fost președinte al Ordinului Arhitecților din România, acesta este recunoscut pentru proiectele sale din domeniul urbanismului și dezvoltării sustenabile.
În cazul în care va intra în Guvern, experiența sa ar putea fi valorificată în domenii precum dezvoltarea regională, construcțiile sau amenajarea teritoriului.
Cătălin Cîrstoiu, revenire surpriză în prim-plan
Printre numele vehiculate se află și medicul Cătălin Cîrstoiu.
Manager al Spitalului Universitar de Urgență București și unul dintre cei mai cunoscuți medici din sistemul sanitar românesc, Cîrstoiu a fost și candidatul comun PSD-PNL la Primăria Capitalei în 2024.
Experiența sa managerială este apreciată, însă revenirea sa într-o funcție politică ar putea genera noi dezbateri.
Vor accepta partidele această formulă?
Marea problemă a lui Eugen Tomac nu este găsirea unor specialiști, ci obținerea voturilor necesare în Parlament.
Mai multe formațiuni au transmis deja că vor analiza atât programul de guvernare, cât și numele miniștrilor înainte de a decide dacă acordă votul de învestitură.
Deși multe dintre persoanele propuse au CV-uri solide și experiență profesională relevantă, într-o perioadă în care partidele încearcă să își maximizeze influența, profilul tehnocrat nu garantează automat și susținerea politică.
