La 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg a lansat „the facebook”, nume preluat de pe foile distribuite bobocilor, care prezentau profilul studenţilor la Harvard. A devenit Facebook.com în august 2005.
De la un album online cu fotografii ale studenţilor la gigantul din domeniul tehnologiei şi publicităţii pe internet din ziua de azi, iată câtva repere din istoria Facebook, care marchează duminică 20 de ani de existenţă, informează AFP.
Camera de cămin
Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, în vârstă de 19 ani, student la Harvard, a lansat, alături de colegii de cameră, TheFacebook (un album cu poze), o reţea de socializare care s-a extins rapid şi în alte universităţi americane.
În acelaşi an, tânărul patron s-a mutat în Silicon Valley.
Invidii
Compania primeşte 500.000 de dolari de la investitorul Peter Thiel, sumă urmată, anul următor, de o investiţie de 12,7 milioane de dolari din partea Accel Partner.
Rebotezată Facebook, reţeaua a stârnit invidia Viacom şi Yahoo, care au încercat în 2006 să o preia contra a 1,5 miliarde de dolari, respectiv 1 miliard de dolari. Fără rezultat.
Este momentul apariţiei primelor polemici. În decembrie, Mark Zuckerberg îşi cere iertare pentru ”erorile” în materie de confidenţialitate legate de un nou sistem de publicitate, Beacon.
Milioane de utilizatori
La jumătatea anului 2008, Facebook afişează 100 de milioane de membri, detronând MySpace din palmaresul reţelelor de socializare.
Platforma lansează versiuni în spaniolă, germană şi franceză şi intră în epoca smartphone odată cu prima sa aplicaţie pentru mobil, lansată anul următor.
Revendicând în septembrie 2009 300 de milioane de membri, compania anunţă că a eliberat suficiente lichidităţi pentru a-şi acoperi costurile de exploatare.
Confidenţialitate
Organizaţiile pentru apărarea drepturilor internauţilor au depus o plângere la sfârşitul lui 2009 împotriva Facebook pe tema lipsei de confidenţialitate.
În faţa criticilor, Mark Zuckerberg a recunoscut în 2010 ”un pachet de erori”, iar reţeaua semnează un acord la sfârşitul lui 2011 cu autorităţile americane.
Cinema
Filmul ”The Social Network”, în regia lui David Fincher, care a avut premiera în octombrie 2010, îi face lui Mark Zuckerberg un portret care nu-l flatează şi descrie cum acesta şi-a trădat colegii, în special pe gemenii Winklevoss, alături de care a creat Facebook. Justiţia va valida anul viitor un acord de 65 de milioane de dolari încheiat de Zuckerberg cu acuzatorii săi.
În decembrie 2010, Mark Zuckerberg a fost desemnat personalitatea anului de revista ”Time”, întrucât ”a transformat viaţa de zi cu zi”.
În 2011, platforma a jucat un rol-cheie în timpul revoltelor primăverii arabe.
Listare la bursă
Reţeaua de socializare a achiziţionat în 2012 platforma de distribuire de fotografii Instagram contra sumei de un miliard de dolari. În 2014, a achiziţionat aplicaţia de mesagerie mobilă WhatsApp contra sumei de 19 miliarde de dolari.
Pe 18 mai 2012, Facebook a obţinut 16 miliarde de dolari prin cea mai mare ofertă publică iniţială efectuată vreodată de o companie din sectorul tehnologiei şi a fost evaluată la 104 miliarde de dolari. Însă la începutul lui septembrie în acelaşi an, acţiunile au scăzut până la un minim istoric de 17,73 de dolari. Preţul acţiunilor se redresează rapid, atingând un maxim de 380 de dolari în septembrie 2021, echivalentul unei capitalizări de 1.000 de miliarde de dolari.
Facebook depăşeşte pragul de un miliard de membri la finele lui 2012.
Manipulări
În 2016, Faecbook e acuzat că ar fi permis Rusiei să influenţeze alegerile din Statele Unite. Sute de profiluri false ruseşti ar fi cumpărat publicitate pentru a spori tensiunile dinaintea alegerilor prezidenţiale americane, în urma cărora Donald Trump a ieşit învingător.
În 2018 a izbucnit scandalul supranumit ”Cambridge Analytica” şi care se referă la o companie britanică care ar fi folosit, la rândul ei, datele a 50 de milioane de utilizatori Facebook pentru a favoriza victoria lui Trump.
După aceste revelaţii, Mark Zuckerberg a promis în faţa Congresului american, în aprilie 2018, să combată mai bine dezinformarea şi discursul urii.
Meta
La finele anului 2021, compania-mamă a Facebook este rebotezată Meta. Meta vine de la cuvântul grec ”dincolo”, dar şi de la ”metavers”, viitorul internetului în viziunea lui Zuckerberg, un melanj de realitatea fizică şi virtuală.
Abandonată de tineri în favoarea unor aplicaţii precum Snapchat şi Tiktok, Facebook a recunoscut în februarie 2022 că a pierdut un milion de utilizatori activi zilnic. Are însă în continuare 1,96 de miliarde de utilizatori, echivalentul unui sfert din populaţia mondială.
După ce a anunţat un profit în scădere şi o încetinire a creşterii, Meta a pierdut pe 3 februarie 2022 peste un sfert din valoarea companiei la Bursă, echivalentul unei pierderi de 200 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă, incident fără precedent pe Wall Street.
Căderea a continuat pe parcursul întregului an, urmată de o revenire spectaculoasă în 2023.
La începutul lui 2024, compania a revenit la o capitalizare de 1.000 de miliarde de dolari.
Versiune plătită
Pentru a face faţă competiţiei X (fostă Twitter), ce a fost achiziţionată de miliardarul Elon Musk, Meta a lansat aplicaţia Threads, în vara lui 2023.
Din noiembrie anul trecut, Facebook şi Instagram propun o versiune fără publicitate, în schimbul unui abonament plătit (între 10 şi 13 euro pe lună) europenilor care refuză să ofere acces la datele lor personale.
