După aproape un deceniu în care administrațiile locale și-au stabilit singure salariile, Guvernul pregătește una dintre cele mai importante schimbări pentru sistemul bugetar: readucerea primăriilor și consiliilor județene în grila națională unică de salarizare.
Noua lege a salarizării, inclusă printre reformele asumate prin PNRR, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și promite să elimine discrepanțele salariale apărute în ultimii ani între localități similare.
Reforma va afecta direct zeci de mii de funcționari publici, dar și veniturile primarilor, viceprimarilor și ale aparatului administrativ local.
De ce revine administrația locală în grila unică de salarizare
Actualul sistem a fost introdus prin Legea 153/2017, care a permis administrațiilor locale să își stabilească propriile salarii, în anumite limite. În practică însă, acest model a generat diferențe uriașe între localități cu dimensiuni și atribuții aproape identice.
Guvernul susține acum că noua lege urmărește să reintroducă:
- ierarhia salarială;
- echitatea între funcții similare;
- transparența în stabilirea veniturilor;
- controlul cheltuielilor publice.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că reforma corectează o decizie politică luată în urmă cu opt ani, când administrația locală a fost scoasă din sistemul național unitar.
Cum vor fi împărțite localitățile în noul sistem
Noua lege introduce o clasificare clară a unităților administrativ-teritoriale, în funcție de populație și complexitatea activității administrative.
Localitățile vor fi împărțite în patru categorii:
- municipii și orașe cu peste 200.000 de locuitori;
- localități între 50.001 și 200.000 de locuitori;
- localități între 10.001 și 50.000 de locuitori;
- localități cu sub 10.000 de locuitori.
Dimensiunea localității va deveni principalul criteriu de stabilire a salariilor.
Executivul susține că astfel vor fi eliminate situațiile în care primării mici ofereau salarii comparabile sau chiar mai mari decât administrații din orașe importante.
Salariile cresc în grilă, dar veniturile totale pot scădea
Una dintre cele mai discutate prevederi ale noii legi este faptul că salariile de bază vor crește în multe cazuri, însă veniturile brute totale pot scădea din cauza reducerii sporurilor și bonusurilor.
Noua lege prevede:
- limitarea sporurilor;
- eliminarea unor bonusuri;
- includerea anumitor beneficii direct în salariul de bază;
- salarizare unitară pentru funcții similare.
Guvernul promite însă că nimeni nu va avea un venit net mai mic decât în prezent.
Ce salarii ar putea avea primarii și funcționarii locali
Potrivit variantelor aflate în dezbatere, coeficienții salariali vor fi recalculați după noua valoare de referință aplicabilă din 2027.
Printre exemplele discutate:
- primarul general al Capitalei ar putea avea un salariu brut de peste 25.000 de lei;
- președinții de Consilii Județene ar putea depăși 24.000 de lei brut;
- primarii municipiilor mari ar urma să ajungă la venituri brute de peste 22.000 de lei lunar.
În același timp, funcționarii locali vor fi reîncadrați pe noile grile salariale în funcție de:
- studii;
- experiență;
- complexitatea atribuțiilor;
- categoria localității.
Reforma salarizării, unul dintre cele mai importante jaloane din PNRR
Noua lege a salarizării este considerată una dintre reformele-cheie asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
Potrivit estimărilor oficiale, aplicarea noii grile ar putea crește cheltuielile statului pentru salarii la aproximativ 174 de miliarde de lei în 2027, față de 166 de miliarde în prezent.
În paralel, Guvernul încearcă să reducă numărul sporurilor existente în sistemul public. Din peste 150 de sporuri analizate, aproape 90 ar urma să fie eliminate.
Primăriile mici se tem de pierderea autonomiei
Reforma provoacă deja tensiuni în administrația locală.
Mulți primari din comune și orașe mici avertizează că noile reguli ar putea limita autonomia locală și capacitatea de a atrage personal calificat. În unele județe au existat deja procese și dispute privind reducerea posturilor și reorganizarea aparatului administrativ.
De cealaltă parte, Guvernul susține că actualul sistem a produs dezechilibre majore și că revenirea la o grilă unitară este necesară pentru stabilitatea bugetară.
România schimbă filosofia salarizării în sectorul public
Dincolo de calcule și grile, reforma marchează o schimbare importantă de filozofie administrativă.
Statul încearcă să treacă de la un sistem fragmentat, construit local și adesea impredictibil, la unul centralizat și standardizat.
Pentru administrația locală, anul 2027 ar putea deveni cel mai important moment de restructurare salarială din ultimii aproape zece ani.
