Președintele Klaus Iohannis a anunţat marţi într-o declaraţie de presă că a decis să intre în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Anterior, în declaraţiile comune cu preşedintele Muntenegrului, Iohannis a spus, întrebat dacă vizează o poziţie europeană sau la NATO, că nu intenţionează să îşi scurteze mandatul.
Turcia, a doua cea mai mare armată din NATO după SUA, îl susține pe Klaus Iohannis pentru șefia Alianței, susține DW, potrivit căreia România va fi în mod sigur sprijinită și de vecinii Ungaria și Bulgaria, dar și de restul fostelor state sovietice.
De asemenea, România poate fi sigură de susținerea Ungariei, care a fost prima ce a anunțat public că nu îl vrea pe olandezul Mark Rutte la șefia NATO, dar și de cea a Bulgariei, care este blocată de ani de zile de Olanda pentru accederea în Schengen.
Iohannis ar putea să conteze și pe susținerea tuturor celorlalte țări ex-sovietice membre NATO, semnatare a Pactului de la Varșovia, mai spune DW, potrivit căreia România are deja o echipă la Washington care lucrează deja la acest proiect.
De cealaltă parte, 22 de state din cele 32 membre NATO și-au declarat susținerea pentru olandezul Mark Rutte, dar lucrurile sunt departe de a fi bătute în cuie.
