Guvernul va aproba luni proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor cu amendamentele depuse de senatori şi deputaţi.
Şedinţa Executivului este programată la ora 11:00.
Ulterior, Cabinetul Bolojan îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului pe acest proiect de lege.
Vineri, Executivul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca şedinţa comună de plen consacrată angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu să aibă loc marţi, după şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, de la ora 14:30.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Asumarea răspunderii Guvernului (procedură)
Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură prin care, pentru a face faţă unei situaţii deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competenţa Parlamentului, Guvernul urmăreşte adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului legislativului, se arată în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).
În Constituţia României se arată că executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114).
Primul pas în procedura de asumare a răspunderii îl reprezintă întocmirea de către Guvern a unui proiect de lege sau program.
Pentru a declanşa procedura de angajare a răspunderii, este nevoie de convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună (art. 13 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului). Proiectul de lege sau de program al Guvernului este prezentat Birourilor Permanente reunite ale celor două camere, care stabilesc un termen în care parlamentarii pot depune modificări.
Urmează prezentarea proiectului sau programului de către prim-ministrul României în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de trei zile în care se poate introduce o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.
Conform art. 114, alineat 2 din Constituţie, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor (majoritate absolută).
În situaţia în care moţiunea este votată, atunci Guvernul se consideră demis, iar proiectul de lege rămâne neadoptat (art. 114 din Constituţie).
În situaţia în care Guvernul nu a fost demis prin moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (art. 114 din Constituţie).
Înainte ca proiectele de lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea să fie promulgate, acestea mai pot fi supuse controlului de constituţionalitate, conform articolului 146, alin. a) din Constituţie.
În acest context, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea Guvernului, se mai arată în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii’.
Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1557 din 18 noiembrie 2009, modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii poate fi folosită numai atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau de urgenţă nu mai este posibilă.
Angajarea răspunderii Guvernului – potrivit art. 114 din Constituţie – reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conţinutul său este un act ce emană de la executiv, şi, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare, fie se ajunge la demiterea Guvernului.
La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă, se mai arată în decizia amintită.
Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată.
Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege, mai stabileşte Curtea în Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009
Alte angajări ale răspunderii
De când este prim-ministru, Guvernul Ilie Bolojan şi-a mai asumat răspunderea la 7 iulie şi la 1 septembrie 2025.
La 7 iulie, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe un prim pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, materializat în Legea nr. 141/2025 privind Pachetul fiscal I.
La 9 iulie 2025, partidele AUR, SOS RO şi POT au depus o moţiune de cenzură. În 14 iulie, moţiunea de cenzură a opoziţiei nu a întrunit majoritatea de voturi necesară pentru adoptare, iar la 22 iulie, Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate depusă de AUR.
Între măsurile cuprinse de Legea nr. 141/2025 privind Pachetul fiscal I, se numără:
- creşterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%;
- creşterea cotei reduse de TVA, de la 5% şi 9%, la 11%;
- majorarea cu 10% a accizelor pentru alcool, carburanţi şi ţigări;
- introducerea contribuţiei la sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei;
- creşterea la 16% a impozitului pe dividende din 1 ianuarie 2026;
- îngheţarea pensiilor şi salariilor din sistemul public în 2026;
- modificarea sistemului de burse de merit;
- reducerea finanţării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024 etc.
Guvernul şi-a mai asumat răspunderea la 1 septembrie 2025 pe cinci proiecte cuprinse în cel de-al doilea pachet de măsuri anunţate de guvern încă din luna iulie 2025, conform https://www.cdep.ro/:
* proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 242/2025);
* proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (PL-x 244/2025);
* proiectul de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome (PL-x 245 /2025);
* proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii (PL-x 243/2025);
* proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x 246/2025) (sursa: https://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta2015.Agenda?dat=20250901)
În 3 septembrie „Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a anunţat că a depus patru moţiuni de cenzură pe patru dintre aceste proiecte, excepţie fiind proiectul referitor la pensiile magistraţilor. Toate cele patru moţiuni de cenzură ale AUR au fost respinse la 7 septembrie.
La 9 septembrie, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la Curtea Constituţională şi patru sesizări de neconstituţionalitate împotriva a patru pachete de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan. AUR a evidenţiat că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.
O parte dintre proiectele pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea la 1 septembrie au fost promulgate, devenind legi:
- Legea nr. 158/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice;
- Legea nr.145 din 3 octombrie 2025 privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome;
- Legea nr.163 din 23 octombrie 2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
