Guvernul a publicat prima analiză completă a administrației publice din România. Raportul centralizează datele despre dimensiunea, costurile și performanța aparatului administrativ din România. „Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă”, este concluzia raportului.
Documentul publicat de Guvern, arată că, în anul 2024, cheltuielile de personal s-au ridicat la 164,6 mld. lei, reprezentând 9,3% din PIB, comparativ cu 8,3% în 2023 Deși ponderea cheltuielilor de personal nu a fost la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, se observă o tendință de creștere din nou.
„Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale. Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entități fiind menținute prin subvenții fără legătură cu performanța”, se arată în concluziile Raportului.
„Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de față este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activității statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziția fiecărui cetățean”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
Documentul face referire și la ”povești de succes ale companiilor cu capital de stat, care, pe lângă rolul crucial pe care îl au în buna desfășurare a activităților statului, reușesc să genereze venituri semnificative la bugetul de stat”.
„Urmând aceste exemple, entitățile publice din România pot să treacă la următorul nivel: reducerea semnificativă a cheltuielilor instituțiilor prin comasări și reduceri de personal proactive, urmărind inclusiv ieșirile naturale din sistem; extinderea unei politici de M&A pentru companiile de stat și a unei politici de expansiune a acestora în piețele din proximitatea României plus o politică mai strictă asupra execuției bugetare atât pe partea de cheltuieli, cât și din perspectiva veniturilor”, se mai arată în raport.
