Filtrele de frumusețe de pe rețelele sociale, precum Facebook, Instagram, ori TikTok, au devenit un fenomen omniprezent în societatea noastră modernă. Deși pot părea distractive și inofensive, ele influențează profund sănătatea mentală, în special a adolescenților și tinerilor, și pot avea un impact direct asupra deciziilor de a apela la chirurgia estetică.
O cercetare din 2021 a constatat că peste 90% dintre participanți (femei și persoane non-binare cu vârste între 18 și 30 de ani) utilizează filtre de frumusețe sau își editează fotografiile. Această obsesie pentru perfecțiunea aparentă poate conduce la probleme grave de sănătate mentală, cum ar fi depresia, anxietatea socială și tulburările de imagine corporală. Mai mult, utilizarea excesivă a filtrelor poate duce la o formă de auto-obiectivare, în care oamenii se văd ca obiecte de „perfecționat” și „reparat”, pierzând astfel conexiunea cu realitatea propriei lor persoane.
Filtrele digitale de frumusețe și procedurile estetice
În contextul intervențiilor estetice, influența acestor filtre este semnificativă. Cunoscut sub numele de „dismorfia Snapchat”, acest fenomen descrie tendința unor persoane de a-și dori intervenții chirurgicale pentru a semăna mai mult cu versiunea lor filtrată. Doctorii esteticieni subliniază importanța unei abordări preventive și educate în utilizarea procedurilor estetice. El recomandă tratarea unei singure zone a feței la un moment dat și evitarea modificărilor excesive care pot altera prea mult fizionomia.
Când și cum ne decidem asupra intervențiilor la nivelul feței
Atunci când vine vorba de a decide asupra unei intervenții estetice, este crucial să discutăm cu un medic de încredere care să înțeleagă nevoile specifice ale fizionomiei noastre. Acest lucru este esențial pentru a ne asigura că rezultatul final va fi armonios și va completa trăsăturile naturale, nu doar pentru a urma un trend sau pentru a semăna cu un ideal promovat de rețelele sociale.
“Indiferent de tipul de intervenție, eu încerc să îi fac pe pacienții mei să înteleagă ceva extrem de important! Ce este frumos pe cineva, poate nu este potrivit pentru ei și tipul lor de fizionomie. Consider că acesta este un factor cheie pe care orice medic estetician trebuie să îl aibă în vedere în comunicarea cu pacienții.”, spune Anna Crăciun Douglas, medic estetician.
Într-o eră a rețelelor sociale, unde prezentarea unei imagini perfecte este adesea percepută ca esențială, este important să ne reamintim valoarea autenticității și a acceptării de sine. Înainte de a lua decizii legate de chirurgia estetică, este important să reflectăm asupra motivațiilor noastre reale și să ne întrebăm dacă dorim să facem aceste schimbări pentru noi înșine sau pentru a corespunde unui standard impus de societate.
“Într-o lume dominată de tehnologie și inteligență artificială, nu putem uita că frumusețea naturală nu poate fi măsurată sau replicată. Perfecțiunea este doar o iluzie, iar fiecare dintre noi este frumos în propria noastră unicitate.”, a mai adăugat medicul Anna Crăciun Douglas.
Filtrele de pe Instagram și alte platforme de social media pot avea un impact semnificativ asupra deciziilor de chirurgie estetică. Este esențial să abordăm aceste decizii cu grijă, educație și înțelegere a impactului lor asupra sănătății mentale și fizice.
Psihoterapeut Raluca Gînju pune utilizarea filtrelor la poze atât pe seama normelor nerealiste, cât şi pe a nevoii de atenţie.
„Aplicaţiile de înfrumuseţare şi filtrele de frumuseţe sunt utilizate astăzi pe scară largă de către tineri, ele fiind tendinţe impuse prin intermediul reţelelor sociale. Din punctul meu de vedere, există mai multe motive pentru care aceştia utilizează astfel de filtre, cele mai relevante fiind încercarea de a se alinia normelor nerealiste impuse de media în materie de frumuseţe, nevoia de conformitate socială, nevoia de atenţie.
Deşi, aparent, aceste aplicaţii pot veni în ajutorul tinerilor, în realitate ele doar îi vor face să fie şi mai nemulţumiţi de propria persoană, îi vor deconecta de la propria persoană şi de la realitate. Iar deconectarea de la sine poate duce la depresie, pierderea sensului vieţii, dependenţe”, a declarat Raluca Gînju, psihoterapeut.