România se apropie de unul dintre cele mai sensibile momente economice din ultimii ani, după ce agenția internațională S&P Global Ratings a avertizat că țara noastră riscă retrogradarea ratingului de țară dacă instabilitatea politică și problemele bugetare continuă.
Deși agenția a confirmat ratingul României la nivelul BBB-/A-3, perspectiva a rămas negativă, ceea ce în limbaj economic înseamnă că există un risc real ca România să fie coborâtă în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „junk”.
Ce înseamnă ratingul de țară și de ce este important
Ratingul de țară este, practic, nota pe care marile agenții financiare o acordă economiei unui stat. Această notă influențează direct:
- costurile la care România se împrumută,
- încrederea investitorilor,
- cursul valutar,
- dobânzile din economie.
O eventuală retrogradare ar însemna că România devine o țară considerată mai riscantă pentru investiții și împrumuturi.
Consecințele ar putea fi resimțite rapid prin:
- dobânzi mai mari la credite,
- presiune pe cursul euro-leu,
- costuri mai mari pentru stat atunci când se împrumută,
- reducerea interesului investitorilor străini.
S&P: România este vulnerabilă la pierderea încrederii investitorilor
În raportul publicat joi, S&P avertizează că România rămâne vulnerabilă din cauza deficitului fiscal ridicat și a nevoilor mari de finanțare externă.
Agenția subliniază că statul român are nevoie de sume foarte mari pentru finanțare — aproximativ 18% din PIB — într-un context economic și politic deja complicat.
În plus, o mare parte a datoriei guvernamentale este deținută de investitori străini, ceea ce face economia mai sensibilă la schimbările de încredere din piețele internaționale.
Instabilitatea politică, unul dintre principalele riscuri
Raportul S&P face referire directă și la criza politică din România, după căderea guvernului în urma moțiunii de cenzură din 5 mai.
Agenția avertizează că prelungirea blocajului politic sau lipsa unor măsuri clare pentru reducerea deficitului pot duce la retrogradarea ratingului.
În acest moment, S&P estimează că România va reuși totuși să formeze un nou guvern în următoarele săptămâni, fie prin refacerea unei coaliții politice, fie printr-un executiv minoritar sau tehnocrat.
Totuși, investitorii urmăresc atent dacă noul guvern va putea adopta măsuri fiscale credibile până în 2027.
Deficit mare și inflație ridicată
Deși deficitul bugetar a început să scadă în primele luni din 2026, România continuă să aibă unul dintre cele mai mari deficite din regiunea Europei Centrale și de Est.
S&P estimează pentru acest an un deficit de aproximativ 6,25% din PIB.
În paralel, inflația ridicată continuă să afecteze economia și consumul. În aprilie, rata inflației a ajuns la 10,7%, ceea ce limitează capacitatea Băncii Naționale de a reduce dobânzile.
Agenția avertizează și asupra riscului unei stagnări economice în 2026, în contextul măsurilor de ajustare fiscală și al încetinirii consumului.
Fondurile europene, esențiale pentru economie
Unul dintre puținele elemente pozitive evidențiate de S&P este legat de fondurile europene.
România ar urma să primească în acest an aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene, inclusiv peste 10 miliarde prin PNRR.
Aceste investiții sunt considerate esențiale pentru evitarea unei recesiuni și pentru susținerea economiei în următorii ani.
Totuși, agenția avertizează că întârzierile în reforme sau blocarea fondurilor europene ar complica și mai mult situația economică.
Ce urmează pentru România
Mesajul transmis de S&P este clar: România mai are încă rating recomandat investițiilor, dar marja de siguranță devine tot mai mică.
În următoarele luni, piețele financiare și agențiile de rating vor urmări:
- formarea noului guvern,
- reducerea deficitului bugetar,
- absorbția fondurilor europene,
- stabilitatea politică,
- evoluția inflației și a economiei.
