Furtunile de vară au făcut întotdeauna parte din peisajul meteorologic. Ce începe însă să îi îngrijoreze pe climatologi nu este simpla existență a acestora, ci intensitatea lor tot mai mare.
Un nou studiu publicat în revista Nature arată că schimbările climatice ar putea modifica semnificativ modul în care se formează grindina, favorizând apariția unor bucăți de gheață mai mari și mai periculoase în multe regiuni ale lumii.
Pentru public, diferența poate părea minoră. Pentru companiile de asigurări, agricultori și autorități, însă, câțiva centimetri în plus la diametrul grindinei înseamnă pagube de miliarde.
De ce încălzirea planetei poate produce grindină mai mare
La prima vedere pare un paradox.
Dacă planeta se încălzește, de ce ar apărea mai multă grindină?
Explicația ține de modul în care se formează furtunile puternice.
O atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate. Atunci când această energie suplimentară este eliberată în timpul furtunilor, curenții ascendenți devin mai puternici și pot menține bucățile de gheață mai mult timp în interiorul norilor. În acest interval, ele continuă să acumuleze straturi succesive de apă înghețată și ajung la dimensiuni mai mari înainte să cadă la sol.
Practic, furtunile primesc mai mult „combustibil” atmosferic.
Peste 14.000 de furtuni analizate
Pentru a înțelege cum s-ar putea schimba fenomenul în viitor, cercetători din China și Statele Unite au analizat peste 14.000 de furtuni cu grindină produse în diferite regiuni ale lumii. Folosind modele climatice și simulări computerizate, aceștia au urmărit formarea, creșterea și căderea bucăților de grindină în diferite scenarii climatice.
Concluzia principală este că episoadele cu grindină de mari dimensiuni ar putea deveni mai frecvente până la finalul secolului.
Potrivit estimărilor, frecvența grindinei cu diametrul de peste 30 de milimetri ar putea crește cu aproape 40% până la peste 50%, în funcție de evoluția emisiilor globale de gaze cu efect de seră.
Mai puține furtuni, dar mai distrugătoare
Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este că nu toate tipurile de grindină vor deveni mai frecvente.
Cercetătorii estimează că episoadele cu grindină mică ar putea chiar să scadă în anumite regiuni. În schimb, furtunile capabile să producă bucăți mari de gheață ar putea deveni mai numeroase și mai costisitoare.
Cu alte cuvinte, problema nu este neapărat numărul furtunilor, ci severitatea lor.
Aceasta este una dintre tendințele observate și în cazul altor fenomene meteorologice extreme: mai multă energie acumulată în atmosferă poate genera evenimente mai intense într-un interval mai scurt de timp.
Europa, printre regiunile vulnerabile
Modelele analizate în studiu indică faptul că Europa, America de Nord și anumite regiuni din Asia ar putea fi printre zonele cele mai expuse riscului de pagube produse de grindină în următoarele decenii.
În ultimii ani, inclusiv România a traversat tot mai des episoade de instabilitate atmosferică severă, cu furtuni violente, vijelii și căderi de grindină care au produs pagube importante în agricultură și în mediul urban.
Meteorologii atrag atenția că este dificil de asociat fiecare furtună individuală cu schimbările climatice. Ceea ce poate fi observat însă este tendința pe termen lung: creșterea frecvenței și intensității fenomenelor extreme.
Costurile ar putea crește cu peste 40%
Poate cel mai important semnal transmis de cercetători nu ține doar de vreme, ci de impactul economic.
Potrivit studiului, daunele provocate de grindină ar putea crește la nivel global cu peste 40% până la sfârșitul secolului. Mașinile, clădirile, culturile agricole și infrastructura sunt cele mai expuse în fața unor furtuni mai puternice.
Pentru multe orașe și comunități, provocarea nu va fi doar să înțeleagă aceste schimbări, ci să se adapteze la ele.
În climatologie, una dintre cele mai importante concluzii ale ultimilor ani este că schimbările nu se văd doar în temperaturile record. Ele încep să se observe și în modul în care se manifestă fenomenele meteo extreme — de la valuri de căldură și secetă până la furtuni care devin din ce în ce mai greu de ignorat.
