România face un pas important în lupta împotriva violenței asupra femeilor. Legea privind prevenirea și combaterea femicidului a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional, cu un singur vot împotrivă, semn al unui consens politic rar întâlnit pe o temă sensibilă.
Actul normativ vine după ce proiectul trecuse anterior de Senat cu o majoritate covârșitoare și introduce, pentru prima dată în legislația românească, o definiție clară a femicidului – considerat o formă extremă de violență bazată pe gen.
Adoptarea legii marchează o schimbare majoră de abordare: statul nu mai tratează aceste cazuri ca simple infracțiuni izolate, ci ca parte a unui fenomen care poate fi prevenit. Inițiatorii au subliniat că, până acum, autoritățile reacționau adesea târziu, după producerea tragediilor.
Ce prevede noua lege împotriva femicidului
Legea aduce mai multe modificări importante:
- definirea juridică a femicidului în legislația românească
- pedepse mai dure pentru violențele motivate de gen
- agravarea sancțiunilor dacă faptele au loc în prezența minorilor
- recunoașterea copiilor rămași fără părinți drept victime directe
- colectarea anuală de date oficiale privind cazurile de femicid
De asemenea, legea pune accent pe prevenție și pe responsabilitatea instituțiilor, nu doar pe pedepsirea agresorilor.
De ce era necesară o astfel de lege
Datele oficiale arată dimensiunea problemei: doar în 2025, aproximativ 60 de femei au fost ucise în România, majoritatea în contexte de violență domestică.
Specialiștii spun că aceste cazuri nu sunt accidente, ci rezultatul unor situații de abuz care escaladează în timp. Noua lege încearcă să intervină tocmai în aceste etape timpurii.
Un vot „pentru viață”, spun inițiatorii
Reprezentanții Parlamentului au descris adoptarea legii drept un moment esențial. Într-o declarație oficială, votul a fost caracterizat ca fiind „un vot pentru viață, pentru siguranță și pentru demnitate”.
Ce urmează după adoptare
După votul final din Parlament, legea urmează să fie promulgată și aplicată. Eficiența ei va depinde însă de modul în care instituțiile statului vor implementa noile prevederi.
