Un proiect de lege depus în Parlament stabilește pentru prima dată în România posibilitatea ca angajații să beneficieze de concediu plătit pentru burnout sau epuizare profesională, fără să fie obligați să prezinte certificate medicale pentru asta. Inițiativa legislativă a fost depusă la finalul anului 2025 de Irineu Darău, ministrul Economiei, și are susținerea Comisiei pentru muncă din Senat.
Ce înseamnă concediul plătit pentru burnout
Proiectul introduce un nou tip de concediu destinat refacerii profesionale, menit să le ofere angajaților o pauză înainte ca fenomenul de burnout să ducă la efecte mai grave asupra sănătății sau la concedii medicale îndelungate. Conceptul de burnout este definit ca o stare strict legată de activitatea profesională – nu ca o afecțiune medicală – ceea ce explică de ce concediul nu ar necesita justificări de la medic.
Burnout-ul este tot mai des întâlnit în mediul de lucru modern și este de obicei asociat cu stres profesional cronic, manifestat prin oboseală persistentă, detașare mentală față de muncă și scăderea eficienței.
Cum ar funcționa noul concediu
– Concediul ar putea fi acordat plătit și fără certificat medical dacă angajatul solicită acest lucru.
– Zilele de concediu pentru refacere profesională ar fi opționale pentru angajatori și ar trebui introduse prin regulamentul intern sau prin contract colectiv de muncă.
– Angajații ar putea cere aceste zile la nevoie, înainte ca epuizarea să se agraveze, ceea ce susțin inițiatorii că ar putea preveni perioade îndelungate de absenteism.
Obligațiile angajatorilor
Proiectul legislativ nu se limitează doar la concediul plătit. El include și responsabilități mai clare pentru angajatori, printre care:
- Informarea anuală a salariaților despre riscurile burnout-ului și metodele de prevenție.
- Includerea riscurilor psihosociale legate de muncă în evaluarea generală a riscurilor la locul de muncă.
- Pentru companiile cu peste 50 de angajați, evaluări specifice ale riscurilor și elaborarea unui plan anual de prevenire a epuizării profesionale, plus un mecanism confidențial prin care angajații pot semnala suprasolicitarea fără teama de sancțiuni.
De ce este importantă această schimbare
În prezent, legislația muncii din România nu reglementează explicit burnout-ul, iar măsurile de prevenție și sprijin depind în mare măsură de inițiativele voluntare ale angajatorilor. Proiectul legislativ urmărește să acopere un vid legal și să trateze epuizarea profesională ca pe o problemă reală a pieței muncii, nu doar ca pe o simplă stare de oboseală.
Dacă va fi adoptat de Parlament, textul urmează să ofere un cadru legal distinct pentru prevenirea și gestionarea burnout-ului la locul de muncă, cu un accent deosebit pe responsabilitățile angajatorilor și pe prevenție.
