Guvernul României încearcă din nou să reducă pensiile magistraților, după ce primul proiect legislativ a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. Premierul Ilie Bolojan urmează să își asume răspunderea în Parlament săptămâna viitoare pe o nouă lege, adoptată în grabă chiar în ziua în care expirase termenul impus de Comisia Europeană.
Reforma vine pe fondul unui conflict puternic cu magistrații, care resping categoric reducerea pensiilor speciale. Atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Consiliul Legislativ au emis avize negative asupra proiectului. Cu toate acestea, Executivul a mers mai departe, invocând urgența corectării unor dezechilibre majore din sistem.
„Aspectul de accesare a fondurilor europene, de o minimă justiție socială, prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu. Și pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile”, a afirmat premierul Ilie Bolojan, justificând reforma.
Ce prevede noua lege
Proiectul legislativ stabilește că pensiile magistraților nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu net. Vechimea necesară pentru pensionare se majorează semnificativ, de la 25 la 35 de ani. De asemenea, creșterea vârstei de pensionare se va aplica gradual, urmând ca abia din anul 2040 magistrații să se pensioneze la 65 de ani, la fel ca restul populației. În prezent, unii judecători și procurori se pot retrage din activitate chiar și la 47–48 de ani.
Guvernul își va asuma răspunderea pe lege marți, însă potrivit unor surse Observator, Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea contesta din nou actul normativ la Curtea Constituțională. În cazul în care reforma nu intră în vigoare, România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro din fonduri europene.
Rectificare bugetară negativă, adoptată vineri
În paralel, Executivul a aprobat vineri ultima rectificare bugetară din 2026, marcată de tăieri consistente atât la venituri, cât și la cheltuieli. Multe ministere rămân însă cu probleme nerezolvate, în condițiile în care presiunea pe bugete continuă să crească.
„Este o rectificare a sărăciei. O rectificare negativă, menită să rezolve zonele bugetare acolo unde nici măcar bani de salarii nu au fost estimați așa cum trebuie”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu, intr-un interviu pentru Observator – Antena 1.
Guvernul își menține ținta de deficit pentru acest an la 8,4% din PIB, însă anul viitor va fi nevoie de o reducere drastică, de cel puțin două puncte procentuale. După alegerile din Capitală, Coaliția urmează să decidă ce cheltuieli vor fi tăiate în administrația centrală pentru a readuce deficitul pe o traiectorie sustenabilă.
