România asistă la cea mai accentuată scădere a consumului din 2009 încoace — un semnal de alarmă pentru întreaga economie. Vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere de 4% în luna august, comparativ cu iulie, iar efectele nu se limitează doar la comercianți: întreaga structură economică riscă să piardă din viteză.
Consum mai redus – alimente, bunuri nealimentare și combustibili
Datele oficiale arată că în luna august, vânzările de alimente au scăzut cu 3,4%, bunurile nealimentare cu 3%, iar combustibilii cu aproape 3%. Chiar date revise din iulie indică că frâna consumului a început mai devreme decât se anticipa. Excluzând perioada pandemiei, aceasta este cea mai mare scădere lunară din 2009–2010.
Comparativ la nivel regional — România în context european
România nu e singură în acest recul: Polonia și Ungaria au înregistrat stagnări similare, în timp ce în Cehia s-au resimțit scăderi comparabile. Economiștii estimează că zona Europei de Est traversează o perioadă de „ajustare” după doi ani de creștere bazată pe consum excesiv, nu pe investiții reale.
Cauze: inflație, rate mai mari, teama pentru viitor
Scăderea consumului este un cumul al mai multor factori: inflația ridicată, dobânzile mai mari, scumpirea materiilor prime și teama de pierdere a locului de muncă sunt motive des invocate. Un alt fenomen: mulți români și-au făcut cumpărăturile din avans înainte de creșterea TVA și accizelor, ceea ce a produs un efect de epuizare a cererii.
Perspective și măsuri corectoare
Economistul-șef al ING subliniază că nu se așteaptă ca acest recul abrupt să devină normă, dar prudența consumatorilor ar putea persista până în 2026. În plus, guvernul și autoritățile pregătesc stimulente pe investiții publice și fonduri europene pentru a amortiza scăderea cererii private.
Pentru 2025, estimările pentru creșterea PIB au fost revizuite în jos: de la 2,2% la doar 0,8%. Guvernanții evită cu grijă termenul „recesiune”, dar admit că economia are nevoie de reeșalonare și recalibrare.
