Predintele american Donald Trump se întâlnește, astăzi, 15 august, în Alaska cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul primului summit SUA–Rusia de după invazia Rusiei în Ucraina, din 2022.
Anchorage, Alaska, devine scena celei mai așteptate întâlniri diplomatice a anului: președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, discută față în față despre războiul din Ucraina și relațiile ruso-americane.
Locația – un stat cu trecut rusesc – adaugă un strat de simbolism și, spun analiștii, un avantaj de imagine pentru Putin.
Departe de Kiev și Bruxelles, summitul promite discuții directe, dar fără garanții de rezultat. Liderii europeni au transmis un mesaj comun: „Nicio decizie despre Ucraina fără Ucraina.”
Pentru Putin, miza este clară: recunoașterea internațională și păstrarea teritoriilor ocupate în Donbas, Zaporijia, Herson și Crimeea. Kremlinul vrea să trateze direct cu Washingtonul și să ocolească Europa și Kievul.
Trump vine cu ambiția de „peacemaker” – ambasador al păcii – și cu promisiunea electorală de a încheia rapid războiul. Oficial, afirmă că vrea să „recupereze teritorii pentru Ucraina”, dar nu exclude „schimburi de terenuri” – scenariu respins categoric de Volodimir Zelenski.
Europa privește cu suspiciune: lideri ca Donald Tusk sau Friedrich Merz avertizează că Rusia nu trebuie să dicteze granițele vecinilor. Dacă discuțiile din Alaska nu duc la schimbări de atitudine din partea Moscovei, Occidentul este pregătit să intensifice sancțiunile.
Locația summitului – Joint Base Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska – nu este aleasă întâmplător. Este una dintre cele mai securizate baze militare americane, moștenitoare a unei istorii strategice ce datează din perioada Războiului Rece, când servea drept „ochi și urechi” ale SUA în monitorizarea activităților sovietice. Alaska, fost teritoriu rus până în 1867, adaugă un simbolism aparte, sugerând că puterea globală rusă revine în prim-plan. Poziția geografică face din acest loc un „punct de întâlnire” apropiat de Rusia, dar totuși pe teritoriul Statelor Unite, reducând riscurile politice legate de mandatul Curții Penale Internaționale împotriva lui Putin.
Ultima reuniune la acest nivel a avut loc pe 16 iunie 2021, la Geneva, între Vladimir Putin și Joe Biden. Trump și Putin s-au mai întâlnit anterior pe 16 iulie 2018, la Helsinki, în primul mandat al liderului american.
Trump a anunțat pe 8 august, pe rețeaua sa Truth Social, că „mult așteptata întâlnire” cu liderul rus va avea loc pe 15 august, în statul Alaska. Președintele american, care a promis în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina, a discutat cu Putin de mai multe ori la telefon în ultimele luni, dar nu s-au mai întâlnit față în față de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, potrivit AFP.
Kremlinul a confirmat pe 9 august întâlnirea, considerând alegerea locului „logică”, dat fiind că Rusia și Statele Unite sunt „vecini apropiați, cu o graniță comună”. Consilierul diplomatic Iuri Ușakov a precizat că Moscova l-a invitat pe Trump să viziteze Rusia după summit.
Reacții internaționale înainte de summit
Între 9 și 10 august, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun prin care salută eforturile lui Trump pentru pace, subliniind necesitatea menținerii sprijinului pentru Ucraina și a presiunii asupra Rusiei. „O soluție diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și Europei”, au transmis aceștia.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că orice acord SUA–Rusia pentru încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și Uniunea Europeană. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 10 august că „apreciază și susține pe deplin” această poziție.
În aceeași zi, vicepreședintele american JD Vance a declarat pentru Fox News că soluția negociată „nu va mulțumi pe deplin niciuna dintre părți”, dar trebuie să fie acceptabilă pentru ambele.
Pe 11 august, Zelenski a avertizat pe rețeaua X că „orice concesii făcute Rusiei nu o vor opri din război” și a cerut intensificarea presiunii globale asupra Kremlinului. Tot atunci, Trump a spus că se așteaptă la o întâlnire „constructivă” și că îi va spune lui Putin „Trebuie să puneți capăt acestui război”, adăugând că dorește un armistițiu „foarte, foarte repede”.
Pe 12 august, liderii UE – cu excepția Ungariei – au semnat o declarație în care afirmă că negocieri semnificative pot avea loc doar în contextul unei încetări a focului sau reducerii ostilităților.
Pe 13 august, Trump și Zelenski au avut o videoconferință cu mai mulți lideri europeni, printre care cei ai Finlandei, Franței, Italiei, Regatului Unit, Poloniei, președinta CE Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa și secretarul general al NATO Mark Rutte. Zelenski a cerut ca tema centrală a summitului din Alaska să fie o încetare „imediată” a focului și a propus un summit trilateral SUA–Rusia–Ucraina. Liderii europeni au transmis cinci condiții pentru pace: încetarea focului, un acord-cadru, respectarea principiului frontierelor, garanții de securitate pentru Ucraina și menținerea sprijinului militar, în cadrul unei strategii transatlantice comune.
Poziția Kremlinului
Pe 1 august, Putin a reiterat că obiectivele Rusiei în Ucraina rămân neschimbate, dar speră ca negocierile să continue. El a subliniat că Moscova cere recunoașterea internațională a anexării teritoriilor ocupate și renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO.
Context
Summitul din Alaska este primul de acest fel din ultimii patru ani. Întâlnirea precedentă SUA–Rusia a avut loc în 2021, la Geneva, între Putin și Biden, iar anterior, în 2018, Trump și Putin s-au văzut la Helsinki. De-a lungul ultimelor trei decenii, au avut loc numeroase reuniuni la nivel înalt între liderii celor două țări, în diverse contexte politice și de securitate.
