Premierul Ungariei, Péter Magyar, compară modul în care România și Ungaria au gestionat efectele secetei extreme asupra centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks. Liderul de la Budapesta susține că intervențiile făcute pe Dunăre au permis Ungariei să evite oprirea completă a centralei Paks, în timp ce reactoarele de la Cernavodă au fost scoase din funcțiune din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului. Între timp, și România a început lucrări pentru creșterea debitului de apă care ajunge la sistemul de răcire al centralei.
Péter Magyar compară Paks cu Cernavodă
Seceta istorică și nivelul extrem de redus al Dunării au pus presiune pe sistemele energetice din ambele țări. Diferența este că Ungaria a reușit până acum să mențină o parte din capacitatea nucleară în funcțiune.
Péter Magyar a folosit situația pentru a face o comparație directă cu România. El a arătat că centrala de la Cernavodă este oprită de aproximativ zece zile, în timp ce la Paks două turbine au continuat să producă energie.
Premierul ungar susține că toate cele opt turbine de la Paks ar urma să redevină operaționale, centrala urmând să ajungă din nou la o producție de aproximativ 2.000 de megawați.
Cum a reușit Ungaria să evite oprirea completă a centralei Paks
Situația de la Paks a fost însă și ea critică. Centrala, care produce aproape jumătate din energia electrică a Ungariei, ajunsese să funcționeze la numai 25% din capacitate, cu două dintre cele opt turbine operaționale.
Autoritățile ungare au intervenit direct asupra cursului apei pentru a menține nivelul necesar răcirii.
Printre măsurile luate s-au numărat scufundarea a două barje în apropierea centralei și începerea construcției unui prag subacvatic, asemănător unui dig amplasat pe fundul Dunării. Intervențiile realizate până acum au ridicat nivelul apei în zona centralei cu aproximativ 10-15 centimetri.
Proiectul mai amplu ar urma să permită o creștere și mai mare a nivelului apei, însă lucrările vor dura câteva săptămâni.
Paks nu a scăpat complet de efectele secetei
Comparația cu România are însă nevoie de context. Centrala Paks nu a funcționat normal în această perioadă.
Nivelul extrem de scăzut al Dunării a obligat Ungaria să reducă drastic producția nucleară, șase dintre cele opt turbine fiind oprite. Doar intervențiile de urgență și o ușoară îmbunătățire a situației hidrologice au permis evitarea opririi totale.
Autoritățile de la Budapesta estimează că turbinele oprite pot fi repornite treptat, iar centrala ar putea reveni la capacitate maximă dacă nivelul Dunării permite acest lucru.
România încearcă acum să crească nivelul apei pentru Cernavodă
Și autoritățile române au trecut la măsuri suplimentare pentru a permite repornirea centralei de la Cernavodă.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat noi intervenții pentru creșterea cantității de apă care ajunge către sistemul de răcire al centralei. România se confruntă cu niveluri istorice de scăzute ale Dunării, iar oprirea producției nucleare a contribuit la reducerea semnificativă a producției interne de electricitate.
Miza este importantă: cele două reactoare de la Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Termocentrala Turceni 5 revine în sistem
În paralel, România încearcă să recupereze o parte din capacitatea de producție pierdută.
Grupul 5 al Termocentralei Turceni urmează să revină în Sistemul Energetic Național, după ce fusese oprit în urma unei defecțiuni la un cazan. Unitatea poate furniza aproximativ 220 MW, o contribuție importantă într-o perioadă în care sistemul energetic funcționează fără producția nucleară de la Cernavodă.
Seceta pune presiune pe energia nucleară din regiune
Criza de la Cernavodă și Paks scoate în evidență aceeași vulnerabilitate: ambele centrale depind de apa Dunării pentru răcire.
Seceta extremă din această vară a dus fluviul la niveluri istorice și a afectat producția de energie în mai multe state din regiune. Situația ridică tot mai multe întrebări despre modul în care infrastructura energetică va trebui adaptată la perioade mai frecvente de secetă și temperaturi extreme.
În cazul României, prioritatea imediată rămâne creșterea nivelului apei necesare răcirii și readucerea reactoarelor de la Cernavodă în Sistemul Energetic Național.
