Preşedintele rus Vladimir Putin este deschis păcii în Ucraina şi se lucrează intens cu Statele Unite, dar conflictul este atât de complicat încât progresul rapid pe care şi-l doreşte Washingtonul este dificil de realizat, a declarat miercuri Kremlinul.
„Preşedintele rămâne deschis metodelor politice şi diplomatice de soluţionare a acestui conflict”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie Reuters.
Ca răspuns la apelul Washingtonului de a opri războiul „acum”, Peskov a declarat că acordul de pace ar trebui să fie semnat de Rusia şi Ucraina, nu de Statele Unite, notează EFE.
Peskov a spus că Rusia trebuie să-şi atingă obiectivele în Ucraina, iar Moscova ar prefera să o facă pe cale paşnică.
Putin şi-a exprimat dorinţa de a purta discuţii directe cu Ucraina „fără condiţii prealabile” şi „acest lucru „rămâne în vigoare”, a spus Peskov, adăugând că „din păcate, nu am auzit încă nicio declaraţie sau comentariu din partea Kievului, aşa că nu ştim dacă este dispus sau nu”.
Preşedintele american Donald Trump, care spune că vrea să fie amintit ca un pacificator, a declarat în repetate rânduri că doreşte să pună capăt „băii de sânge” în războiul de peste trei ani din Ucraina – pe care administraţia sa îl consideră în prezent un conflict prin procură între Statele Unite şi Rusia, notează Reuters.
„Înţelegem că Washingtonul doreşte să obţină un succes rapid în acest proces”, a remarcat Peskov, exprimându-se în limba engleză. Însă cauzele profunde ale situaţiei din Ucraina sunt prea complexe pentru a fi rezolvate peste noapte, a afirmat Peskov, citat de TASS.
Donald Trump a declarat marţi că vrea să oprească războiul, adăugând că, dacă nu ar fi fost el, atunci Rusia ar fi încercat să cucerească întreaga Ucraină.
„Dacă nu aş fi eu, cred că (Putin) ar vrea să preia controlul asupra întregii ţări”, a spus Trump. Preşedintele american a refuzat să răspundă la întrebarea dacă Statele Unite ar opri ajutorul militar acordat Ucrainei în cazul în care Washingtonul ar renunţa la negocieri.
„Kievul pune multe condiţii prealabile, de exemplu o încetare (îndelungată) a focului. Acest lucru contrazice poziţiei lui Putin”, a afirmat Dmitri Peskov, calificând drept „greşită” majoritatea reacţiilor preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Nu mai departe decât luni, ministrul de externe rus Serghei Lavrov prezentase ca principală condiţie pentru negocierile de pace recunoaşterea internaţională a Crimeii şi a celor patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în septembrie 2022.
În ceea ce priveşte SUA, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a asigurat că Rusia apreciază „eforturile susţinute” ale actualei administraţii americane, deşi a insistat asupra necesităţii de a rezolva cauzele „profunde” ale conflictului. „Există multe nuanţe, care trebuie luate în considerare”, a spus Peskov.
Referitor la o posibilă întâlnire între Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump, Dmitri Peskov a subliniat, de asemenea, că contactele directe la cel mai înalt nivel sunt întotdeauna eficiente şi ajută la „aplanarea divergenţelor”.
El a adăugat că, „dacă va fi necesar”, astfel de contacte vor fi stabilite, deoarece au fost restabilite canalele de comunicare între Moscova şi Washington.
„Suntem în continuare încrezători că eforturile SUA vor avea succes, iar preşedintele Putin este gata să (sprijine) acest proces”, a spus el.
Peskov a insistat că Putin susţine o încetare a focului şi o soluţionare politico-diplomatică, dar mai întâi trebuie să se răspundă la câteva întrebări, referindu-se la cine se va asigura că armistiţiul este respectat şi că Kievul nu îl va folosi pentru a se regrupa şi reînarma.
Secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat marţi, în cursul unei conversaţii telefonice cu omologul său rus Serghei Lavrov, necesitatea de a se pune capăt „acum” războiului în Ucraina, avertizând că în caz contrar SUA se vor retrage din procesul de mediere.
Decizia lui Putin de a trimite zeci de mii de soldaţi în Ucraina în 2022 a declanşat cea mai gravă confruntare între Moscova şi Occident de la criza rachetelor cubaneze din 1962 – considerată a fi momentul în care cele două superputeri ale Războiului Rece au fost cel mai aproape de un război nuclear intenţionat.
