Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi astăzi la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani dintre cei 11 candidaţi înscrişi în cursa pentru Cotroceni. Urnele s-au deschis pentru alegerile prezidențiale la ora 7.00. Datele privind prezența la vot sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.
Potrivit AEP, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 17.988.031 de cetăţeni.
Pe teritoriul ţării sunt organizate 18.979 de secţii de votare, potrivit Autorităţii Electorale Permanente. În Capitală vor fi deschise 1.289 de secţii. Românii cu drept de vot din diaspora votează încă de vineri în 965 de secţii.
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
La alegerile din 4 mai, alegătorul îşi poate exprima dreptul constituţional la una dintre următoarele secţii de votare:
- în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al municipiului Bucureşti decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar îşi poate exercita dreptul de a alege la orice secţie de votare aflată în alt judeţ;
- în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;
- în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate;
- în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al unei secţii de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia unde îşi desfăşoară activitatea;
- în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie care îi asigură accesul la urne.
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, şi anume: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Biroul Electoral Central a venit cu precizări în cazul alegătorilor care deţin cărţi electronice de identitate de pe care a fost eliminată menţiunea referitoare la adresa de domiciliu, fiind vizaţi cetăţenii care vor fi trecuţi în lista electorală suplimentară.
Prin art. II pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români a fost eliminată de pe cărţile electronice de identitate în format tipărit menţiunea referitoare la adresa de domiciliu.
”Astfel, în cazul persoanelor care îşi vor exercita dreptul de vot în baza unei asemenea cărţi electronice de identitate la o secţie de votare unde sunt înscrişi în lista electorală suplimentară, membrii biroului electoral al secţiei de votare se află în imposibilitatea de a completa cu informaţii probate de un înscris oficial rubrica destinată domiciliului alegătorului din respectiva listă electorală. În aceste situaţii, în vederea identificării corecte a adresei de domiciliu a alegătorului, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să apeleze Centrul de suport tehnic asigurat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de unde va fi redirecţionat către Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, care îi va
comunica informaţiile privind domiciliul alegătorului necesare corectei completări a listei electorale suplimentare”, precizează BEC.
În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7:00 – 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23:59.
Când vin la vot, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale acestora în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
SIMPV semnalează dacă:
- persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
- persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia respectivă;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
- alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
- alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează. Cel care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.
Totodată, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, denumit alegător netransportabil, poate depune cerere pentru a vota prin intermediul urnei speciale.
Cei 11 candidaţi care îşi dispută fotoliul de la Cotroceni sunt, potrivit ordinii de pe buletinul de vot:
- poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor)
- poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală „România, Înainte!”)
- poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România)
- poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
- poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal)
- poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
- poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
- poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)
- poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
- poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
- poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).
