România intră în ultima săptămână decisivă pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Miliarde de euro din fondurile europene sunt în joc, în timp ce unele reforme asumate nu au fost finalizate, iar mii de investiții trebuie încheiate până la 31 august. Printre proiectele care depind de banii din PNRR se numără autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, creșe și investiții în energie.
România a avut la dispoziție, după renegocierea planului, aproximativ 21 de miliarde de euro prin PNRR. Până acum au fost încasate aproximativ 13 miliarde, iar finalul lunii august reprezintă termenul critic pentru îndeplinirea ultimelor jaloane și finalizarea investițiilor asumate.
Problemele nu sunt însă doar pe șantiere. O parte importantă din bani depinde de reforme legislative care au provocat dispute politice și care nu au fost încă închise.
Legea salarizării pune în pericol 770 de milioane de euro
Una dintre cele mai mari mize este noua Lege a salarizării bugetarilor.
România s-a angajat prin PNRR să reformeze sistemul de salarizare din sectorul public, însă negocierile politice și discuțiile cu sindicatele au întârziat adoptarea proiectului.
Miza financiară este uriașă: neîndeplinirea acestui jalon ar putea costa România aproximativ 770 de milioane de euro.
Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că responsabilitatea va aparține partidelor care nu susțin adoptarea reformei.
Potrivit informațiilor politice citate de Observator, șansele ca noua Lege a salarizării să fie adoptată până la finalul lunii sunt reduse.
Alți 770 de milioane de euro, în pericol din cauza Legii integrității
O altă problemă a apărut în jurul modificărilor aduse legislației privind integritatea în funcțiile publice.
Așa-numitul „amendament Fritz” a provocat controverse inclusiv la nivel european. Două dintre marile grupuri politice din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene să nu aprobe plata unei noi tranșe dacă România nu modifică legea.
În joc sunt încă aproximativ 770 de milioane de euro.
Astfel, numai cele două reforme legislative controversate ar putea pune sub semnul întrebării peste 1,5 miliarde de euro.
Aproape 4.000 de proiecte depind de PNRR
Problemele legislative sunt doar o parte din ecuație.
Aproape 4.000 de proiecte sunt incluse în finanțările prin PNRR, iar multe dintre ele trebuie să treacă linia de sosire până la sfârșitul lunii august.
Lista cuprinde investiții esențiale pentru infrastructura României:
- cel puțin 140 de școli și creșe;
- cinci spitale;
- aproximativ 200 de ambulanțe noi;
- modernizarea a peste 1.500 de kilometri de cale ferată;
- parcuri fotovoltaice și eoliene;
- capacități de stocare a energiei;
- proiecte de infrastructură rutieră.
Pentru investițiile care nu mai pot fi plătite din PNRR, statul va trebui fie să găsească alte surse de finanțare, fie să renunțe la ele.
Autostrăzile A7 și A1, printre proiectele aflate sub presiune
Situația este complicată și în cazul autostrăzilor.
Din cei 132 de kilometri de autostradă finanțați prin PNRR, doar 46 de kilometri ar urma să fie finalizați în termenul stabilit, potrivit datelor prezentate de Observator.
Pentru tronsoanele de pe A7 și A1 care nu vor fi gata la timp, România va trebui să găsească alte surse de finanțare pentru continuarea lucrărilor.
Asta poate însemna inclusiv împrumuturi, cu costuri suplimentare pentru bugetul de stat.
CFR, cursă contra cronometru pentru locomotive și vagoane
Și transportul feroviar se află pe lista investițiilor care trebuie închise rapid.
Prin PNRR este finanțată modernizarea a 64 de vagoane și 50 de locomotive CFR, care trebuie recepționate până la 31 august.
Lucrările sunt în faza finală, iar reprezentanții CFR susțin că termenul va fi respectat.
Modernizarea infrastructurii feroviare este una dintre componentele importante ale planului, în condițiile în care România continuă să aibă una dintre cele mai reduse viteze medii de circulație pe calea ferată din Uniunea Europeană.
Spitalele și școlile, în aceeași cursă pentru bani
Presiunea termenului-limită se vede și în sistemul sanitar.
La Spitalul Județean de Urgență Bistrița, spre exemplu, investițiile finanțate cu aproximativ 100 de milioane de euro trebuie închise până la finalul lunii.
Conducerea spitalului susține că lucrările principale sunt finalizate sau în etapa de recepție și că proiectul se va încadra în termen.
Situații similare există în numeroase localități, unde autoritățile încearcă să finalizeze investițiile înainte de expirarea termenelor europene.
Ce se întâmplă cu proiectele care nu sunt terminate
Problema majoră este că dispariția finanțării europene nu înseamnă automat și dispariția facturilor.
Pentru investițiile deja începute, Guvernul va trebui să decidă dacă le abandonează sau dacă le continuă cu bani de la buget.
În al doilea scenariu, România ar putea fi obligată să se împrumute pentru a acoperi costurile, ceea ce înseamnă că proiectele care ar fi trebuit realizate cu bani europeni pot ajunge să genereze inclusiv cheltuieli cu dobânzile.
Tocmai de aceea, finalizarea jaloanelor PNRR nu este doar o problemă de absorbție a fondurilor europene, ci și una cu impact direct asupra deficitului și datoriei publice.
România a încasat aproximativ 13 miliarde de euro
După aproape cinci ani de implementare, România a avut la dispoziție aproximativ 21 de miliarde de euro prin PNRR și a încasat până acum circa 13 miliarde.
Cu numai câteva zile înainte de termenul de 31 august, presiunea este acum simultană pe Parlament, Guvern, autorități locale și constructori.
Miza ultimelor zile nu mai este doar terminarea unor șantiere, ci și evitarea unei situații în care investiții începute cu bani europeni să fie continuate ulterior din bugetul național.
