Comisia Europeană va analiza noua Lege a integrității înainte de evaluarea ultimei cereri de plată depuse de România prin PNRR. În centrul controversei se află așa-numitul „amendament Fritz”, care poate duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei. Miza financiară este majoră: aproximativ 770 de milioane de euro sunt legate de îndeplinirea jalonului privind reforma integrității.
România intră în ultimele zile de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență cu o nouă problemă în relația cu Bruxelles-ul.
Comisia Europeană a confirmat că va evalua Legea privind integritatea în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. Termenul-limită pentru implementarea PNRR este 31 august 2026.
Comisia Europeană va verifica Legea ANI
Executivul european nu a anunțat deocamdată că banii vor fi blocați. A precizat însă că legea va face parte din evaluarea aferentă ultimei cereri de plată.
Serviciile Comisiei se află deja în discuții tehnice cu autoritățile române privind îndeplinirea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR.
Analiza de la Bruxelles vine după ce două dintre cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European, Partidul Popular European și Renew Europe, au cerut Comisiei să verifice dacă noua legislație respectă principiile statului de drept și normele europene.
De ce este controversat „amendamentul Fritz”
Disputa se concentrează asupra unei prevederi care poate duce la pierderea mandatului în cazul aleșilor locali pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, inclusiv atunci când situațiile respective sunt anterioare intrării în vigoare a noii legi.
Prevederea îl afectează direct pe primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz.
USR contestă amendamentul și susține că acesta introduce în practică efecte retroactive. Curtea Constituțională a decis însă anterior că amendamentul nu contravine Constituției.
770 de milioane de euro din PNRR, miza disputei
Reforma Agenției Naționale de Integritate reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR.
De îndeplinirea acestuia este legată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro. Tocmai de aceea, modul în care Comisia Europeană va evalua forma finală a legii devine important nu doar politic, ci și financiar.
Liderii PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care își exprimă îngrijorarea că legislația ar putea viza un caz individual.
Ei cer ca plata fondurilor să fie făcută numai după verificarea respectării legislației europene, a principiilor statului de drept și a standardelor privind drepturile omului.
Important: Comisia Europeană nu a decis în acest moment suspendarea celor 770 de milioane de euro. Bruxelles-ul a confirmat doar că legea va fi analizată atunci când va evalua cererea de plată a României.
Legea ANI a trecut de Senat
Senatul a adoptat miercuri Legea integrității în forma care include amendamentul controversat. Doar 19 senatori au votat împotrivă.
PSD, PNL, UDMR și AUR au susținut prevederea, în timp ce USR s-a opus. Votul a provocat tensiuni inclusiv în AUR, după ce parlamentarii partidului votaseră diferit în Camera Deputaților și în Senat.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat că liberalii au susținut forma actuală pentru ca România să poată bifa jalonul din PNRR și că ulterior vor încerca modificarea amendamentului.
Ce poate face Nicușor Dan
Legea trebuie să ajungă acum la președintele Nicușor Dan.
Șeful statului poate promulga actul normativ sau îl poate trimite Parlamentului pentru reexaminare. O eventuală retrimitere ar pune însă și mai multă presiune pe calendar, în condițiile în care termenul pentru implementarea jaloanelor PNRR este 31 august 2026.
România, în ultimele zile ale PNRR
Disputa privind Legea ANI apare într-un moment sensibil pentru România. Mai multe reforme importante au fost adoptate în ultimele săptămâni pentru îndeplinirea jaloanelor europene, printre care modificarea Codului administrativ, Codul urbanismului, reforma privind bonusurile angajaților ANAF și legislația privind decarbonizarea.
Presiunea este acum pe finalizarea reformelor rămase și pe evaluarea lor de către Bruxelles.
În cazul Legii ANI, simpla adoptare în Parlament nu garantează automat deblocarea banilor. Comisia Europeană va verifica dacă reforma îndeplinește efectiv condițiile asumate prin PNRR, iar rezultatul acestei evaluări va conta pentru plata celor aproximativ 770 de milioane de euro.
