Rusia s-ar pregăti pentru o confruntare de lungă durată, iar Republica Moldova ar ocupa un loc central în strategia Kremlinului. O amplă investigație publicată de The New York Times susține că, după Ucraina, una dintre prioritățile Moscovei ar fi preluarea controlului asupra Republicii Moldova și folosirea acesteia ca punct strategic în confruntarea cu Occidentul. În paralel, Vladimir Putin ar urmări slăbirea NATO și a Uniunii Europene „din interior”.
Investigația se bazează pe mii de documente, discuții cu persoane implicate în operațiunile coordonate de Moscova și informații furnizate de oficiali și servicii de securitate din Republica Moldova, Europa și Statele Unite.
Republica Moldova, a doua mare prioritate a Kremlinului după Ucraina
Potrivit informațiilor prezentate de publicația americană, oficiali occidentali din domeniul informațiilor consideră că principala prioritate a Kremlinului rămâne Ucraina, însă Republica Moldova s-ar afla imediat după aceasta.
Miza este inclusiv una geografică. Republica Moldova se află între Ucraina și România, stat membru NATO și al Uniunii Europene, iar controlul asupra țării i-ar putea oferi Rusiei un avantaj strategic important în regiune.
Potrivit investigației, Vladimir Putin ar spera în continuare ca Rusia să poată controla o parte din sudul Ucrainei și să creeze astfel un coridor terestru către Republica Moldova. O asemenea evoluție ar permite inclusiv conectarea cu regiunea separatistă Transnistria, unde sunt staționate trupe ruse.
Putin ar fi cerut „prăbușirea NATO și a UE din interior”
Unul dintre cele mai importante elemente ale investigației privește o reuniune care ar fi avut loc la sfârșitul anului 2025.
Potrivit unor oficiali din două țări, familiarizați cu discuțiile, Vladimir Putin și-ar fi convocat cercul apropiat și ar fi stabilit ca obiectiv pentru 2026 slăbirea și destrămarea NATO și a Uniunii Europene din interior.
Republica Moldova ar avea un rol important în această strategie, fiind văzută drept un teren în care Moscova poate utiliza simultan dezinformarea, atacurile cibernetice, influențarea alegerilor și operațiunile clandestine.
Rusia respinge acuzațiile de ingerință în afacerile interne ale Republicii Moldova și acuzațiile potrivit cărora ar încerca să destabilizeze Occidentul.
Bani pentru voturi și proteste organizate
Investigația descrie o operațiune amplă prin care Rusia ar fi încercat să influențeze politica de la Chișinău și să slăbească guvernarea pro-europeană.
Un rol important i-ar fi revenit oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în Republica Moldova și stabilit în Rusia.
Înaintea alegerilor parlamentare din 2025, rețeaua coordonată de acesta ar fi recrutat peste 150.000 de moldoveni, aproximativ 4,5% din electoratul înregistrat, pentru a vota anumiți candidați și pentru a participa la proteste organizate.
Operațiunea ar fi început însă cu mult înainte.
În lunile care au precedat referendumul din 2024 privind integrarea europeană, aproape 20 de milioane de dolari ar fi fost distribuiți către aproximativ 38.000 de persoane recrutate pentru a răspândi mesaje împotriva guvernării, a președintei Maia Sandu și a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Preoți, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare
Operațiunea atribuită Moscovei nu s-ar fi limitat la cumpărarea voturilor.
The New York Times relatează că ar fi fost folosite atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și inclusiv membri ai clerului ortodox, în încercarea de a influența opinia publică și de a submina încrederea în autoritățile pro-europene.
Scopul ar fi fost schimbarea orientării politice a Republicii Moldova și aducerea la putere a unor forțe favorabile Moscovei.
Tabere în care moldovenii ar fi fost pregătiți pentru confruntări
Investigația descrie și o componentă mult mai gravă a operațiunilor.
Persoane recrutate din Republica Moldova ar fi fost trimise în tabere de pregătire din Serbia, Bosnia și din apropierea Moscovei, unele dintre acestea fiind asociate serviciilor militare ruse.
În Serbia, participanții ar fi urmat cursuri de câteva zile în care erau învățați inclusiv cum să rupă cordoanele forțelor de ordine și să incendieze clădiri. Pentru participare ar fi primit aproximativ 400 de dolari.
Într-o tabără din apropierea Moscovei, peste 100 de tineri moldoveni ar fi fost instruiți să utilizeze dispozitive incendiare, explozibili artizanali și drone care puteau transporta încărcături explozive sau incendiare, potrivit informațiilor prezentate de procurorii moldoveni.
De ce este atât de importantă Republica Moldova pentru Rusia
Poziția geografică transformă Republica Moldova într-un punct strategic.
Țara are graniță cu Ucraina și România și găzduiește pe teritoriul său regiunea separatistă Transnistria, unde există în continuare o prezență militară rusă.
Oficiali occidentali citați în relatările despre investigație consideră că, dacă Rusia ar reuși să controleze sudul Ucrainei și să ajungă la frontiera moldoveană, Republica Moldova ar putea deveni un punct de sprijin pentru noi acțiuni împotriva Ucrainei sau a Occidentului.
Consilierul pentru securitate națională al președintei Maia Sandu, Stanislav Secrieru, afirmă că Rusia urmărește să utilizeze Republica Moldova drept bază pentru acțiuni ostile împotriva Ucrainei, dar și împotriva principalilor săi susținători din Uniunea Europeană și NATO.
Moscova ar juca pe termen lung
În ciuda operațiunilor de influență atribuite Rusiei, forțele pro-europene au reușit să câștige confruntările electorale importante din 2024 și 2025.
Oficialii moldoveni avertizează însă că acest lucru nu înseamnă că presiunea Moscovei s-a încheiat.
Investigația indică mai degrabă existența unei strategii pe termen lung, în care Republica Moldova ar reprezenta una dintre principalele ținte ale Kremlinului după Ucraina.
Miza depășește astfel politica internă de la Chișinău. Potrivit informațiilor prezentate de The New York Times, operațiunile din Republica Moldova ar face parte dintr-o strategie mai amplă prin care Kremlinul încearcă să își extindă influența și să slăbească instituțiile occidentale fără a recurge exclusiv la confruntarea militară directă.
