După mai bine de patru ani de război în Ucraina, Rusia pare să intre într-o etapă diferită a conflictului. Dacă în primii ani Kremlinul a reușit să amortizeze efectele sancțiunilor occidentale și să mențină imaginea unei economii rezistente, ultimele luni indică apariția unor tensiuni care nu mai pot fi ascunse la fel de ușor.
O analiză publicată de jurnalistul Owen Matthews în The Independent susține că regimul lui Vladimir Putin se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade de la începutul invaziei, pe fondul degradării situației economice și al apariției unor diferențe de opinie chiar în interiorul elitei ruse.
Economia de război începe să își arate limitele
Una dintre cele mai importante concluzii ale analizei este că modelul economic construit pentru a susține războiul începe să fie tot mai greu de menținut.
Cheltuielile militare au crescut constant, iar, potrivit datelor citate în analiză, aproape jumătate din bugetul federal este direcționat către apărare și securitate. În același timp, veniturile din exporturile de petrol și gaze – principala sursă de finanțare a statului rus – au scăzut, pe fondul sancțiunilor occidentale și al modificărilor de pe piața energetică.
Această combinație pune o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice și limitează capacitatea autorităților de a susține atât efortul militar, cât și programele sociale.
Atacurile cu drone schimbă realitatea din interiorul Rusiei
Un alt element care diferențiază perioada actuală de anii anteriori îl reprezintă efectele atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse.
Loviturile repetate asupra rafinăriilor și depozitelor de combustibil au provocat perturbări în aprovizionarea cu benzină și motorină în mai multe regiuni. În unele zone au fost introduse restricții la vânzarea carburanților, iar Moscova a apelat inclusiv la importuri din Belarus, Kazahstan, China și India pentru a acoperi deficitul.
Situația a devenit vizibilă și pentru populație. În mai multe regiuni au apărut imagini cu cozi la benzinării, iar lipsa combustibilului a început să afecteze atât transportul, cât și activitatea unor sectoare economice.
Inflația și scumpirile afectează populația
Pe lângă problemele din sectorul energetic, cetățenii ruși resimt tot mai puternic efectele economice ale războiului.
Inflația continuă să crească, iar prețurile la alimente și bunuri de consum au urcat semnificativ. Costul vieții devine o preocupare majoră pentru populație, într-un context în care resurse importante sunt redirecționate către finanțarea conflictului.
Analiștii citați de The Independent consideră că aceste evoluții erodează treptat contractul social construit de Vladimir Putin în ultimele două decenii: stabilitate economică în schimbul susținerii politice.
Nemulțumirile ajung și în cercurile apropiate Kremlinului
Poate cea mai importantă concluzie a analizei este că nemulțumirile nu mai sunt limitate la populație.
Diferențele dintre mediul de afaceri și structurile de securitate devin tot mai vizibile, iar o parte a elitei economice începe să vorbească deschis despre costurile războiului.
Directorul general al Sberbank, German Gref, a afirmat recent că principala preocupare a societății este încheierea conflictului militar.
La rândul său, omul de afaceri Andrei Melnicenko a avertizat că Rusia riscă să ajungă într-o „fundătură” dacă actuala direcție va continua.
Astfel de declarații au fost rare în primii ani ai războiului și sunt interpretate de unii observatori drept semnale că în interiorul establishmentului rus apar poziții diferite privind continuarea conflictului.
Sprijinul pentru război scade
Analiza citează și date ale Centrului Levada, unul dintre puținele institute independente de sondare a opiniei publice din Rusia.
Potrivit acestora, susținerea pentru continuarea războiului a ajuns la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei, iar majoritatea respondenților preferă deschiderea unor negocieri de pace.
În paralel, pe rețelele sociale și pe canalele Telegram apar tot mai frecvent imagini și mesaje critice privind lipsa combustibilului, creșterea prețurilor și modul în care autoritățile gestionează conflictul.
Putin nu dă semne că își schimbă strategia
În ciuda acestor presiuni, nu există indicii că Vladimir Putin intenționează să își modifice obiectivele militare.
Surse citate de Reuters susțin că liderul rus continuă să respingă un armistițiu bazat pe actualele linii ale frontului și urmărește în continuare atingerea obiectivelor stabilite de Kremlin.
În spațiul public rus au apărut inclusiv apeluri privind extinderea conflictului către obiective militare sau industriale din state membre NATO, inclusiv țările baltice și România.
Experții avertizează însă că un asemenea scenariu ar presupune riscuri majore pentru Moscova, deoarece ar putea determina o reacție unitară a Alianței Nord-Atlantice și noi sancțiuni economice.
Ce înseamnă aceste evoluții pentru Rusia
Analiza publicată de The Independent nu concluzionează că regimul lui Vladimir Putin este în pericol imediat. Kremlinul păstrează în continuare controlul asupra instituțiilor statului, aparatului de securitate și principalelor canale media.
Totuși, autorul susține că, pentru prima dată de la începutul războiului, se observă simultan mai mulți factori care pun presiune asupra sistemului: încetinirea economiei, scăderea veniturilor, problemele generate de atacurile asupra infrastructurii, diminuarea sprijinului popular și apariția unor poziții critice în interiorul elitei economice.
Dacă aceste tendințe vor continua, Kremlinul ar putea fi nevoit să gestioneze nu doar provocările de pe frontul din Ucraina, ci și un echilibru intern tot mai dificil de menținut.
