Declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici nu vor mai fi accesibile publicului. Curtea Constituțională a decis că publicarea acestor documente este neconstituțională, deși această chestiune nu fusese reclamată în sesizările ajunse acum pe masa judecătorilor. Demnitarii vor continua să își declare averile, însă informațiile vor rămâne la Agenția Națională de Integritate.
Decizia înseamnă că informații precum proprietățile, terenurile, conturile sau alte elemente din patrimoniul persoanelor care ocupă funcții publice nu vor mai putea fi consultate în forma în care românii au avut acces la ele până acum.
CCR s-a pronunțat și asupra unui aspect care nu fusese contestat
Elementul care a provocat cele mai multe discuții este modul în care Curtea Constituțională a ajuns la această concluzie.
Potrivit TVR Info, CCR a decis din proprie inițiativă asupra publicității declarațiilor, deși nu primise o sesizare care să conteste explicit această chestiune.
Noua lege încerca să găsească o formulă de compromis după o decizie CCR din 2025. Parlamentul introdusese o „declarație de interese financiare”, care urma să permită publicului să vadă anumite informații patrimoniale fără ca toate valorile să fie prezentate exact.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a explicat ulterior că această declarație nu a fost analizată individual de Curte, ci a făcut parte dintr-un ansamblu mai larg de prevederi declarate neconstituționale. Ea a precizat că Parlamentul ar putea reveni cu o asemenea soluție într-o nouă formă.
Declarațiile de avere nu dispar
Decizia CCR nu elimină obligația demnitarilor și funcționarilor vizați de lege de a depune declarații de avere.
Documentele vor continua să existe și să poată fi analizate de Agenția Națională de Integritate, însă nu vor mai fi publicate pentru a putea fi consultate de orice cetățean.
Persoanele care ocupă funcții publice vor putea, în schimb, să își facă publice declarațiile din proprie inițiativă.
De ce consideră CCR că declarațiile nu trebuie publicate
Problema nu este una nouă. În mai 2025, Curtea Constituțională a stabilit că publicarea pe internet a declarațiilor de avere și de interese, în forma prevăzută atunci de lege, afectează dreptul la viață privată.
Curtea a decis atunci și că o persoană nu poate răspunde penal pentru informații patrimoniale care aparțin soțului, soției sau copiilor majori aflați în întreținere.
Fostul judecător CCR Tudorel Toader explică faptul că declarațiile de avere rămân obligatorii, problema de constituționalitate fiind legată de modul în care informațiile sunt făcute publice și de protejarea vieții private.
Casele, terenurile și conturile demnitarilor nu vor mai putea fi consultate ca până acum
Efectul pentru public este unul important.
În ultimii ani, declarațiile de avere au permis accesul la informații despre proprietățile, veniturile, economiile, împrumuturile și alte elemente patrimoniale ale politicienilor și funcționarilor publici.
Aceste documente au fost folosite inclusiv de presă și organizațiile civice pentru a urmări evoluția averilor persoanelor aflate în funcții publice.
În noua situație juridică, documentele vor rămâne în circuitul instituțional, dar publicul nu va mai avea acces automat la ele.
Ilie Bolojan așteaptă motivarea CCR
Premierul Ilie Bolojan a transmis că așteaptă motivarea Curții Constituționale pentru a vedea dacă poate fi găsită o formulă legală prin care informațiile despre averile și interesele demnitarilor să rămână publice.
Și liderul PSD, Sorin Grindeanu, s-a pronunțat pentru transparență. El a declarat că partidul va respecta deciziile CCR, dar îi îndeamnă pe social-democrați să își publice voluntar declarațiile de avere.
Președinta CCR: lipsa totală de transparență nu este benefică
Interesant este că însăși președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, consideră că trebuie găsită o soluție care să păstreze un anumit grad de transparență.
Ea a explicat că este nevoie de un echilibru între dreptul la viață privată al demnitarilor și dreptul societății de a avea acces la informații relevante despre persoanele care exercită funcții publice. În opinia sa, absența totală a transparenței nu reprezintă o soluție benefică.
Parlamentul poate încerca acum să modifice din nou legea și să construiască un mecanism de publicare care să respecte limitele stabilite de Curtea Constituțională.
Până la o eventuală nouă reglementare, însă, declarațiile de avere vor fi depuse, dar averile demnitarilor nu vor mai fi expuse public în forma cunoscută până acum.
