Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor aduce modificări importante față de proiectul discutat anterior. Valoarea de referință, cea de la care vor fi calculate salariile din sectorul public, a fost redusă la 4.000 de lei, de la 4.100 de lei. Proiectul introduce 12 grade salariale, plafonează în principiu sporurile la 20% din fondul de salarii și schimbă regulile de plată în Educație și Sănătate. Documentul nu este însă forma definitivă a legii.
Noua variantă a proiectului a ajuns joi pe masa liderilor politici, după discuții la Cotroceni. Potrivit surselor citate de Știrile ProTV, modificările vin după ce forma anterioară nu a fost acceptată de Comisia Europeană în raport cu jalonul din PNRR, principala problemă fiind impactul bugetar prea mare.
Valoarea de referință scade la 4.000 de lei
Una dintre principalele modificări privește valoarea de referință folosită pentru calcularea salariilor bugetarilor.
Noua variantă stabilește o valoare de 4.000 de lei începând cu 1 decembrie 2026, față de 4.100 de lei în proiectul anterior. Aceeași valoare este prevăzută și pentru anul 2027, existând însă posibilitatea unei majorări ulterioare, în funcție de situația economică și bugetară.
Din 2028, evoluția acestei valori ar urma să fie legată și de obiectivul statului de a reduce ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în PIB.
Proiectul prevede, în același timp, că valoarea de referință nu ar trebui să fie mai mică decât cea din anul precedent.
Cum vor fi calculate salariile bugetarilor
Noua lege schimbă și modul de ierarhizare a funcțiilor din sectorul public.
Sunt propuse 12 grade salariale, cu coeficienți cuprinși între 1 și 8. Salariul va fi stabilit în funcție de coeficientul corespunzător postului și de valoarea de referință.
Funcțiile vor fi evaluate în funcție de criterii precum nivelul de pregătire și experiență, complexitatea activității, autonomia postului, responsabilitatea, impactul deciziilor, condițiile de muncă și eventualele incompatibilități.
Scopul declarat este reducerea diferențelor de salarizare dintre persoane care ocupă funcții similare în instituții diferite.
Sporurile bugetarilor, plafonate în principiu la 20%
O altă modificare importantă vizează sporurile.
Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși, în principiu, 20% din fondul de salarii, calculat la nivelul ordonatorului principal de credite și în funcție de sursele de finanțare. Proiectul conține însă și o serie de excepții.
Este o reducere față de actualul sistem și una dintre măsurile prin care Guvernul încearcă să țină sub control cheltuielile salariale ale statului.
Schimbări importante pentru profesori
În Educație, noua variantă majorează coeficienții de salarizare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar.
Se schimbă și sporul pentru dirigenție.
Pentru clasele de până la 20 de elevi, acesta ar urma să reprezinte 10% din valoarea de referință. Pentru clasele cu 21-30 de elevi, procentul crește la 15%, iar pentru clasele cu peste 30 de elevi ajunge la 20%.
Învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii din învățământul primar și preșcolar ar urma să beneficieze de un spor de 10% din valoarea de referință.
Consilierii școlari ar putea primi un spor de până la 5%.
Se schimbă plata cu ora în Educație
Proiectul modifică și formula pentru plata cu ora.
Calculul ar urma să se facă prin raportarea salariului de bază aferent funcției deținute, luând în considerare gradația de vechime, vechimea în învățământ și gradul didactic, la 120 de ore.
Modalitatea concretă de aplicare va trebui stabilită prin ordin al ministrului Educației și Cercetării în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Ce se schimbă pentru medici și personalul din Sănătate
Noua variantă aduce modificări și pentru angajații din sistemul sanitar.
Sporul de 15% pentru munca în ture va fi condiționat de efectuarea a cel puțin trei ture în fiecare dintre schimburile sistemului de lucru de 3×8 ore sau 2×12 ore.
În schimb, sunt propuse majorări pentru activitatea desfășurată în zilele libere.
Pentru personalul din unitățile sanitare, de asistență socială și medico-socială, tariful orar aferent salariului de bază pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală ar urma să fie majorat de la 30% la 40%.
Pentru gărzile de urgență efectuate de personalul sanitar cu studii superioare în afara normei de bază, majorarea tarifului orar ar crește de la 20% la 30%.
De ce a fost modificat din nou proiectul
Noua variantă apare după ce proiectul anterior a ridicat probleme în discuțiile cu Comisia Europeană.
Potrivit surselor politice citate de Știrile ProTV, forma precedentă nu îndeplinea jalonul din PNRR. Principala problemă era impactul asupra bugetului și riscul ca majorarea cheltuielilor salariale să afecteze procesul de reducere a deficitului.
În scenariile discutate au fost analizate inclusiv creșteri ale anvelopei salariale cu 12 sau 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026, în condițiile în care varianta inițială lua în calcul aproximativ 8 miliarde de lei.
Miza negocierilor este importantă și pentru accesarea fondurilor europene, reforma salarizării unitare fiind asumată de România prin PNRR.
Noua Lege a salarizării nu este încă definitivă
Documentul discutat în prezent reprezintă o variantă de lucru, iar prevederile se mai pot modifica înainte ca proiectul să fie adoptat.
Miza este găsirea unei formule care să reducă inechitățile dintre angajații statului, dar care să nu genereze o creștere a cheltuielilor incompatibilă cu situația bugetară a României și cu angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.
