Sectorul Hoteluri și Restaurante a înre¬gistrat cele mai mari creşteri salariale din ultimul an, arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Angajații din acest domeniu au primit în plus 23,7%, respectiv 615 lei.
Exprimate în puncte procentuale (creștere % salariu octombrie anul acesta față de cel din octombrie 2023) cele mai mari aprecieri (dintre cele 20 de grupe principale de domenii ale muncii, conform INS) s-au înregistrat în domeniul Hoteluri și Restaurante (23,7%, respectiv plus 615 lei, până la 3.206 lei), în sectorul de „Alte activități de servicii” (19,9%, respectiv plus 620 de lei, până la 3.743 lei), în Tranzacțiile Imobiliare (18,9%, respectiv plus 731 lei, până la 4.608 lei) și de domeniul Învățământ (covârșitor bugetar) cu 18,2% (un plus de 917 lei la salariul net, până la un total de 5.948 lei).
Este important de precizat că avansul mare înregistrat de salariile din Hoteluri și Restaurante se datorează majoritar politicii agresive a Guvernului de majorare a salariului minim pe economie. De la finalul lui 2022 până astăzi Guvernul României a impus patronilor un salariu minim brut crescut de la 2.550 de lei la 3.700 de lei brut, adică o creștere de aproape 50% în doar trei ani.
Cum salariile din Hoteluri și Restaurante sunt, istoric, cele mai mici salarii medii pe clasificările INS, decizia guvernului de obliga patronii să plătească patronii un salariu minim mai mare a „tras” după sine salariul mediu net pe întreaga ramură HoReCa.
Domeniile în care salariile au scăzut
Singurele trei domenii în care salariile au scăzut sunt Activitățile de editare (minus 0,07%, respectiv minus 7 lei, până la 9.684 de lei), Fabricarea produselor de cocserie (minus 6%, respectiv minus 605 lei, până la 5.482 de lei) și Transporturi pe apă (minus 10,3%, respectiv minus 633 de lei, până la 5.482 de lei).
Topul celor mai mari salarii, după principalele categorii de domenii (conform clasificării INS) sunt, în medie, în: Informații și comunicații (10.108 lei net, în octombrie anul acesta, creștere anuală de 4,44%), în Intermedieri Financiare (7.902 lei, creștere anuală de 11,3%), în Producție și furnizare de energie electrică și termică (7.767 lei, creștere anuală de 7,3%), în Industria extractivă (7.148 lei, creștere anuală de 16,55%), Administrația Publică (7.141 de lei, creștere anuală de 17,4%), în Activități profesionale și tehnice (6.852 lei, creștere anuală de 12,7%) și în Învățământ (5.948 lei, creștere de 18%).
De remarcat că în cele trei mari domenii bugetare din România (Administrație Publică, Învățământ și Sănătate) salariile medii nete sunt peste cel mediu net pe economie. Astfel, în Administrația Publică este de 7.141 lei, cu 35% peste cel mediu net pe economie, în Învățământ este de 5.948 de lei, cu 13% mai mare decât cel mediu net pe economie în timp ce la Sănătate este cu 0,6% peste cel mediu net pe economie, respectiv de 5.300 de lei față de media națională de 5.268 de lei.
În perioada octombrie 2023 – octombrie 2024 „Cheltuielile de personal” ale statului au crescut cu nu mai puțin de 23,8%, respectiv cu peste 25,6 miliarde de lei. Astfel, într-un singur an, anvelopa salarială a bugetarilor a crescut de la 108 la 133,7 miliarde de lei. Spre comparație, veniturile totale ale statului (deci și cele proprii dar și cele din fonduri europene) au crescut cu doar 13,1%, de unde rezultă că anvelopa salarială a bugetarilor a crescut în anul electoral 2024 (începând din octombrie anul trecut) de două mai mult decât veniturile.
În primele 10 luni ale acestui an statul a cheltuit cu 109 miliarde de lei mai mult decât a încasat, ceea ce corespunde unui deficit bugetar de 6,19% din PIB, conform datelor oficiale ale Finanțelor.
