Finanțele României rămân sub o presiune fiscală uriașă. Deficitul bugetar a urcat la 5,39% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele nouă luni ale anului, consolidând poziția României ca statul cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Deși cifra este sub nivelul înregistrat anul trecut, ea reflectă o cheltuire accelerată, în special din cauza măsurilor sociale și a dobânzilor. Există însă și o veste bună: România reușește, în sfârșit, să atragă masiv fonduri europene.
Deficitul bugetului general consolidat a atins 102,47 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, reprezentând 5,39% din PIB. Deși Ministerul Finanțelor susține că aceasta reprezintă o „tendință de stabilizare” (fiind sub 5,47% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut), comparația cu restul Europei rămâne dură. România are cel mai mare deficit din UE, în timp ce media zonei euro se menține mult sub acest nivel.
România a convenit cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit de 8,4% din PIB, ceea ce înseamnă că presiunea va crește în ultimul trimestru. Cheltuielile totale au crescut la 29,9% din PIB (de la 29,1%), fiind împinse în sus de asistența socială și de dobânzi.
Veniturile totale au crescut cu 12,3% an/an, susținute în proporții similare de veniturile curente și de fondurile europene. Eliminarea facilităților fiscale în sectoare precum construcțiile și IT a avut un impact major, ducând la o creștere de 20,9% a încasărilor din impozitul pe salarii.
Însă, banii se duc rapid. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproape 40 de miliarde de lei la nouă luni, fiind cu 13,32 miliarde lei mai mari decât anul trecut. Această creștere este direct legată de datoria publică în creștere și de dobânzile ridicate. În plus, cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 13,4%, influențate de recalcularea pensiilor din sistemul public.
Singura veste cu adevărat pozitivă vine de la Bruxelles. Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 35,02 miliarde lei, o creștere spectaculoasă de 42,8% an/an. Cheltuielile pentru investiții, care includ proiectele finanțate din fonduri UE, au totalizat 82,62 miliarde lei, în creștere cu 10,26% față de anul trecut.
Această atragere masivă de fonduri europene este vitală pentru finanțarea dezvoltării și pentru a contrabalansa deficitul structural.
