La Forumul Economic Mondial de la Davos, mai mulți superbogați au transmis o scrisoare deschisă prin care cer taxe mai mari pentru a combate inegalitatea socială. De ce nu se întâmplă deja asta?
”Suntem surprinși că nu puteți răspunde la o întrebare simplă pe care o punem deja de trei ani: când o să aveți de gând să impozitați bogățiile extreme?” Această simplă întrebare fără răspuns a fost pusă într-o scrisoare deschisă semnată de participanții la campania online ”Mândru să plătesc mai mult”. Scrisoarea a fost adresată, miercuri, liderilor șefilor de stat și de guvern strânși la Davos, la Forumul Economic Mondial.
”Revenirea la normalitate”
Inedit este faptul că semnatarii scrisorii și inițiatorii campaniei sunt ei înșiși printre cei mai bogați oameni din lume. Petiția reunește 260 de miliardari și milionari care protestează împotriva inegalității sociale globale tot mai mari. S-a ajuns la un ”punct de cotitură”, scriu inițiatorii, ”costurile pentru stabilitatea noastră economică, socială și ecologică sunt enorme – și continuă să crească în fiecare zi. Pe scurt: trebuie să acționăm acum!”.
Cererile lor nu sunt radicale, ci exprimă, mai degrabă, o ”revenire la normalitate”, mai adaugă autorii textului. ”Bogăția extremă, neproductivă” ar putea fi transformată într-o ”investiție în viitorul nostru democratic”.
Printre semnatarii acestei campanii se numără Valerie Rockefeller, Abigail Disney și austriaca Marlene Engelhorn, a cărei familie a fondat cândva compania germană de chimie BASF. Toți au moștenit cea mai mare parte a averii lor de mai multe milioane de dolari fără să fi depus nici un fel de efort pentru acei bani. Și toți cred că acest lucru nu este în regulă.
Engelhorn, care a criticat Austria pentru că nu are o taxă de succesiune, a fost recent în centrul atenției când a anunțat că dorește ca 25 de milioane de euro din moștenirea ei să fie ”redistribuite” către societate. La inițiativa ei este în curs de constituire un ”consiliu cetățenesc” menit să decidă asupra modului de utilizare a banilor ”în interesul publicului larg”.
Bogații continuă să se îmbogățească
De fapt, prăpastia dintre bogați și săraci se adâncește la nivel mondial. Potrivit raportul inegalității publicat în 2022 (World Inequality Report 2022), peste o treime din toată bogăția privată acumulată după mijlocul anilor 1990 s-a concentrat la cei mai bogați oameni din lume și care reprezintă un procent din omenire. În schimb, jumătate din populația planetei, și anume cele mai sărace patru miliarde de oameni, a primit doar două procente din restul resurselor. În 2020, după izbucnirea pandemiei de COVID, ponderea miliardarilor cu acces la bogăția globală a crescut mai mult decât oricând.
Pe plan internațional, au existat deja câteva încercări de a impozita mai mult activele extrem de mari. În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din SUA din 2019, senatoarea Elizabeth Warren a propus introducerea unui impozit suplimentar pe bogăție, pentru averile de peste 50 de milioane de dolari.
Obstacole mari pentru taxe mai mari
Dar implementarea politică nu este atât de ușoară. ”Semnatarii petiției de la Davos sunt în primul rând moștenitori care nu conduc în mod activ o companie și, prin urmare, se simt incomod în raport cu marea bogăție pe care nu și-au construit-o singuri”, explică Stefan Bach, expert fiscal la Institutul German de Cercetări Economice (DIW) din Berlin. ”Acestea sunt mai degrabă voci izolate.”
Marea majoritate a superbogaților tinde să se abțină. Dimpotrivă, există o mare rezistență și presiune din partea asociațiilor de afaceri, bine conectate cu cele mai înalte cercuri politice prin activitatea lor de lobby. În Germania, de exemplu, activă în acest sens este Asociația Afacerilor de Familie.
